Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.

Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!


luni, 21 mai 2018

Suntem totul, ce puşca mea!

Condamnați la nesfârşit în trenul ăsta al necunoştinței, purtând mereu trena noastră de gânduri, îndoieli şi suspiciuni, neştiind cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptam, trecând mereu pe lângă şansă. 

"Ar fi putut să fie minunat", devin imnul împlinirii noastre aparente, când toate faptele noastre sunt judecate de restu - eroice, dar noi ne privim ca pe nişte epave inerte, care doar din inerție săvârşesc paradise şi descuie uşi închise, care suferă pe dinauntru mai mult decât pe dinafară, iar în jur suferința se revarsă în flori, parfumuri şi îndestulare - şampanie pentru toatălumea!

Se hrăneşte întreaga planetă din sângele nostru, iar noi nu ştim să ni'l bem unul altuia - prea beți de celălalt să ascultăm sau să privim, să înțelegem, să aşteptăm, să iubim mai mult decât pe noi înşine, iar pe noi ne iubim mult, la naiba, dacă n'ar fi aşa n'am binecuvânta în stânga şi'n dreapta, dar când ne întâlnim, vezi tu, nu e loc de celălalt, celălalt e prea mult, ocupă prea mult spațiu, prea mult gând, prea mult tu, ca să'l mai vezi şi pe el, ca să'ți aminteşti că el e tu şi tu eşti tot şi toți în jur sunt doar decorul în care voi doi vă faceți petrecerea frumoasă.

Ne pierdem atât de tare în pretextele astea bolnave că ne uităm pe noi şi dorințele noastre şi clipa prezenta e mai mult decât îți poți dori când sunt lângă tine şi ochelari de cal ni se aştern pe ochi. Suntem atât de mult! Cum să ne judeci? Cum să ne ierți?
Suntem totul, ce puşca mea!
Dacă ați înțelege voi măcar jumătate din adevăr, am fi noi prea mici să fim adevărați. Supereroii sunt copiii noştri, iar zeii ne sunt unchi şi mătuşi, rude de'a două, că nu ne ascundem nici în spatele divinității pentru faptele noastre.
Si beți, aşa, umani cum suntem, aşteptăm să fim pe'acel(e)aşi unde, de parcă n'am fi fost întotdeauna...

vineri, 18 mai 2018

Trenuind pe cai venind

Un somn bizar se lasă peste noi. Peste tren
De parcă am fi martori la un plen
De parcă noaptea ar fi mai parşiva şi mai rapitoare azinoapte
De parcă şinele ar fi cântece de sirene sau şoapte

Parcă trenul ăsta are să meargă mai mult ca de'obicei
Parcă-i mai lung ca niciodată drumul până la ei
Până'n abis
Unde glasu'i stins
Unde deşi se petrece
Vântul bate mai crud şi mai rece...

Acolo jos, în sud vreau să zic
De data asta mă grăbesc s'ajung şi niciunpic...
Ştiu ce am de facut si parcă m'aş duce pentru prima dată
La o poartă
Iar în spatele ei nu ştiu dacă găsesc întamplare sau soartă

Este ceață, în suflet şi la mine pe față
Este ghiață, dar parcă se topeşte cu fiecare milă
Pe care o bag ca pe o pastilă
Să'mi înece amarul
Să'mi treacă capul
Să m'apuce pofta
Să dorm. Adânc. Ca'ntr'un vis al vieții de fiecare noapte
Când eşti aproape şi nu vreau nimic de la tine.
Când îți dai toată silința să fie bine
Când eu sunt rea iar tu eşti ca o păpuşă
Care aşteaptă să'şi sărute iubitul la uşă
Ca o stea care nu cade niciodată,
Doar se plimbă
Ca un copil care'şi trage un părinte de limbă.

Acolo, în visele mele, tu eşti mai simplu şi mai adevărat ca în realitate
Eşti aproape chiar dacă te dai departe
Eşti uman, ai idei, vise şi decepții...
În visele mele ții piept vieții
Esti exotic şi exuberant
Ca o mireasmă de soc şi cocktail flambant
Ca o duminică dimineață în care ... e răcoare şi soare...

Trenul merge înainte,
Gălăgia e în toi
Da' nu la noi în noapte
La noi în noapte e doar şuier continuu de ceainic încins
Pentru că în dormitor focul e aprins
Pentru că pe divan doarme mâța hapsână
Complăcutătoată în câlți şi zdrențe de lână
Pentru că lumina e stinsă
Iar lumina difuză din lumea de'afară
E astăzi timidă, caldă şi'uşoară
E de vară, lângă o apă fără țânțari
Unde s'a adunat un grup de fugari
Şi în taina serii s'au pus pe băut
Până să se abțină n'au mai putut
Şi'au făcut dragoste cu conştiința
Care de'acea dată era una cu credința
Că viitorul e de'acuma mai simplu şi pur
Avându'se unul pe altul în jur...

miercuri, 16 mai 2018

Fight Connection

Aștept de-atâta vreme
         să te găsesc
         să te miros
Oare ești tu? Ești chiar tu?

Fantomatic, bizar
     îmbrăcat în mister
     să plâng sau să zbier...
Să fie adevărat? M-ai chemat la palat?

Ești încă viu, puternic, pustiu
     cum te știu
    mânios și puțin hazliu

Ești al meu?

Doamne- Dumnezeu, ce-i cu ochiul meu?
    E curat sau vede stricat?
    E bine calat sau iar a plecat?
Ochișor, ce vezi tu defapt, puișor?

Constrâns în cercul meu restrâns
Împodobit cu cioburi și proiecte
Renasc din tot și nasc pe unde-apuc

Când nu e loc, în altul eu mă duc
Când nu e timp, am timp de nu apuc
Când nu e rost, se leagă alte scopuri
Când nu e foc, se-aprind și alte lucruri
Când nu ești tu, ești tu în tot ce fac
   Când suntem, e totul pac-pac-pac...

Pe tine sunt totuși supărată
Căci n-am primit nicio șoaptă
De o întreagă veșnicie!
Și-mi plăcea ca ea să fie..
Deși tre să recunosc
Că m-am îmbăiat în mosc
Și de tine m-am lipsit
De parc-ai fost pedepsit.

Acum nu prea știu ce simt
Și se-apropie în grabă
Cea de sâmbătă paradă
Unde ne vom întâlni
Și din nou ne vom privi...

Cad a gândurilor pradă.
Cine ești și ce-ți propui?
Încă sunt a nimănui?
Îmi e frică, ești al cui?

Va fi încă primăvară?
Este chiar a 10-a oară?
Ești cu mine?
Și la grele și la bine?
Foarte bine?
Mereu bine?
Cel mai bine?

Până când vrem noi... în fine?

duminică, 6 mai 2018

Dragnettes

Statul drept?
Statul paralel.
Oricum în România
Ambele sunt cam lafel...

România în epoca fetish
Nu și-o mai trage pe la colțuri
Nici în tufiș
Nici măcar pe furiș...
Cu toții direct
Nu ne-o ardem fățiș

Dacă Dragnea ar fi o prostituată
În zilele noastre, ar avea cea mai mare plată.

Toată România pe Dragnea vrea să-l fută
De la mari profesori, la ultima tută!

Atâta populație ar vrea să-i dea la muie
Că dac-ar plăti toți...
Țara ar putea în clasamente să suie!

Dragnea e cel mai vestit.
Oricine și-ar dori
Să fie-al să iubit...
Cu mustăcioara lui
Perversă și gingașă
Te face să poftești
Următoarea gogoașă!

Iar stilul lui...
Boem și Nonșalant
Te face să-l aștepți
Ca pe-un amant pedant!

Cum face el cu ochiul!
Cum ține el puterea!
Cum e stăpânul lumii
Și mângâie averea
Iubitei noastre patrii
Unitului popor
Ce are-n minte numai
Violuri și omor...

Dar Dragnea nu se lasă
Deloc intimidat.
Răspunde provocării
Nu poate fi filat
Căci se desurcă tactic
Cu stil și cu simț practic
Și dacă nu-ți convine...
Zâmbește pentru tine!
Cu freza pregătită
Cu fracul descheiat
Domnește la tribună
Ca un descreierat!
E consecvent, aspiră
Și cu diplomație
Face din tot ce prinde
Subiect de comedie!
Improvizează, știe
Gândește și jonglează
De-aceea pe român
Profund îl enervează...

Căci într-o țară de-un miserupism vulgar
S-a ridicat un vodă proțap la galantar
Ironic și fantastic, parșiv, provocator
Ce-atrage sexualmente
Fetish-ul de popor!

joi, 15 martie 2018

Jos guvernul, nu ne vindecă de prostie


Tot încerc să vă spun că spitalele şi jos guvernul nu ne vindecă de prostie, dar voi ... greieri.

Eu pledez pentru cetățeni educați :)

Oare cum am putea dovedi cat suntem de proşti, ca să se ocupe cineva şi de şcoală?

 Doar pentru că nu se dărâmă, nu înseamnă că funcționează...

 Doar pt că ştii lucruri, nu înseamnă că eşti educat...

Doar pentru că ai terminat o şcoală, nu înseamnă că eşti competent...

Chiar dacă ai doar o minte şi'o gură, nu înseamnă că eşti impotent.

noam-chomsky-cele-zece-principii-ale-manipularii-maselor/

marți, 30 ianuarie 2018

Stare de nemultumire profunda

As vrea sa pot. Mi'e sufletul un purice beat.
Si nici n'am baut, e'adevarat!
M'as tavali in mosc
Si m'as scalda'n cascade
As trage vis pe trup
Si as canta balade!

Mi'e sufletu'nghetat
Si'afara'i inca frig
In jur e maracine
Iar eu vreau doar sa strig

Mi'e gura prea cusuta
Si salivez in gand
Transpir prezentul tot
Si ma surprind plangand

Dar fara lacrimi, parca
Secat'au toate'n mare
Iar vantul e tot rece
Ma biciuie, ma doare...

Mi'e minte'n alta parte
Si'acolo'i prea tacut
As vrea sa pot pricepe
Dar rationalu'i mut

Mi'e timpul revoltat
Iar trupul nu ma iarta
Mi'e trista si placerea
Sunt singura sau moarta?

As vrea sa pot pricepe
As vrea din nou sa simt
Iubire, fericire, motive si alint
As vrea sa am putere
Si sa turez motoare
As vrea sa urc pe munti
Si sa strabat ogoare
As vrea sa cant cu pasari
Dar tot ce am de'ales
E sa ma scald mahnita doar in dezinteres
Sau langa tot ce pierd
Sa scriu balade triste
Si cand m'am saturat
Sa flutur din batiste.

Si stau asa trantita
Si ma intreb absurd
La ce rost sa mai strig
Daca urletu'i surd?
De ce nu fac ce stiu 
Ca'mi este necesar?
Cum sa traiesc cand stiu
Ca eu mi's adversar?

Si mi'e rusine tare
Vai dar si ce rusine...
Vorbesc acum cand tac
Si'ncerc sa'mi fie bine.

Dar nu pot,
Tu, ma crezi
Ca nici macar nu stiu
Cum naiba eu sa fiu?

Si daca eu sunt asta
Trantita impotenta
Cum sa renasc de maine
Harnica, consecventa?

Simt ca n'am energie
Ma scurg ca acuarela
Iar bietele furnici
Azi si'au uitat umbrela...

luni, 1 ianuarie 2018

Pot să Revoluționez țara Românească

Să descifrăm:

1. O vorbă din strămoaşe zice că "nu există nu pot, există nu vreau"
"A vrea" e un lucru care merită încercat!

2. Revoluția presupune mai mult decât schimbarea clasei politice

Ea face tranziția către un "altfel" de-a face lucrurile
Asta presupune ca fiecare individ să aiba conştiința acestui fapt
Şi fiecare să aducă aportul său la  implementarea noilor valori prin promovarea neîncetată a acestora în propriile fapte şi vorbe.

3. Țara e în primul rând unul dintre puținele grupuri de care aparții încă de când te naşti şi până pleci...
Bine faci dacă o respecți şi o ajuți să'ți fie pe plac!

Nu e suficient să închizi ochii.
E nevoie să cunoşti ce ai, în profunzime, şi să te foloseşti de asta întru binele obştesc, deci personal...

Țara are nevoie de tine,
Tu ai nevoie de țară!

Lucrezi la asta.

4. În ciuda tuturor nepotrivirilor de "caracter şi gusturi", tu şi România conviețuiți în acest moment.

Dacă ea e copil, muiere, fătălău sau prost crescut, asta îți face probleme în primul rând ție, pentru că o reprezinți şi te reprezintă într'o considerabila măsură. Tu, ca orice partener credincios, cauți soluții şi încerci diverse strategii pentru a ajunge la înțelegere şi armonie.

Nu uita de bunătate!

Altfel...costă mult divorțul şi nici să vă omorâți între voi nu e combinație...

Fii mai tolerant şi mai practic şi evită pasivitatea, fără a te lăsa furat de val!

"Pot să Revoluționez țara Românească" este un cadou pe care mi'l fac mie, precum oricine poate să şi'l facă sieşi.

Vrei o țară mai buna?
Fă-o!

Cum? - fii cine vrei să fii într'o țară perfectă -

:)

La mulți ani, Românaşi Revelionişti !