Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.

Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!


marți, 27 aprilie 2010

Traiesti? TRAIESTE!

Picaturi de ploaie
Roua sau zoaie?

Folosind covoru
Minti sau ocolesti adevaru?

Un vin cald
Dulce sau frapant?

O imbratisare calda
Drept sau in panta?

Zmeurind printre afine ascunzi viitorul
Te patezi de mure si strici decorul
Citind un roman fluturand paginile
Calatoresti pe-un drum far'ai atinge marginile...

Lucrurile se intensifica dupa complexitate
Cam toti ne gandim uneori si la prostituate...
Rivanolul este solutia care pateaza ireversibil
In lumea reala doar totul e posibil...

Negi existenta unui sentiment existent
Te doare sa sti ca-i inca prezent...
Adori buzunarele tale umplute cu aur
Si furi cu nerusinare de parc'ai fi graur...

Distrugi frumusetea si acuzi uratul
Cand esti prins in flagrant faci pe mutul
Nu-ti pasa de realitate si ca esti omniprezent
Ai niste conceptii de inexistent!

Distrugi imprejurul cu rautate
Excluzi orice sansa de prosperitate.
Uiti cine ti-e frate si cine dusman
Animalic ataci, n-ai nici un ban...

Nu dai importanta lucrurilor care conteaza
Zici ca binele'n lumea te mutileaza...
Transformi universul intr-o portocala
Esti limitat ca o tarfa goala...

Sti care-i realitatea, deci ia-o ca atare
Timpul e scurt, iar lumea moare
Si te mai rog un lucru, nu-l trece cu vederea
Traieste-ti viata,dar pretuieste durerea!

miercuri, 21 aprilie 2010

Tu si ceilalti oameni...

"[...] Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarami... orice-ai spune,
Peste toate o lopata de tarana se depune.
Mana care-au dorit sceptrul universului si ganduri
Ce-au cuprins tot universul incap bine-n patru scanduri...

Or sa vie pe-a ta urma in convoi de-nmormantare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepasatoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tau umbra. Iata tot ce te asteapta.
Ba sa vezi... posteritatea este inca si mai dreapta.
Neputand sa te ajunga, crezi c-or vrea sa te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subtire
Care s-o-ncerca s-arate ca n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt si dansii... Magulit e fiecare
Ca n-ai fost mai mult ca dansul.
Si prostatecele nări
Si le umfla orisicine in savante adunari
Cand de tine se vorbeste.
S-a-nteles de mai nainte
C-o ironica grimasa sa te laude-n cuvinte.
Astfel incaput pe mana a oricarui, te va drege,
Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege...
Dar afara de acestea, vor cata vietii tale
Sa-i gaseasca pete multe, rautati si mici scandale -
Astea toate te apropie de dansii...
Nu lumina
Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina,
Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt
Intr-un mod fatal legate de o mana de pamant;

Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult ii vor atrage decat tot ce ai gandit.[...]"
- Scrisoarea I -


Fara indoiala... Eminescu e genial!

duminică, 18 aprilie 2010

Rezumat-Povestie

Singurul lucru care ma tine in viata este dorinta de a schimba ceva, de a schimba felul oamenilor de-a trata lucrurile, de a revolutinoa sistemul politic,economic si administrativ al romaniei.
Fiind un caz fericit caruia nu i-a lipsit nimic in copilarie, nu am facut nici-o gresala pe care sa o regret mai tarziu. Poate am dat prea putina importanta lucrurilor care contau. As fi putut schimba ceva...
Frica mea cea mai mare e ca nu voi putea schimba Romania, si n-o va face nimeni, iar copiii mei vor trai in conditii mai proaste ca cele in care am trait eu. NU se vor putea bucura de lucrurile de care altii au profitat.
Daca m-as gandi la o frica pe plan sentimental, mi-e frica sa nu am incredere intr-o persoana care nu merita.
Am facut, cred eu, oamenii sa zambeasca oferindu-le putin timp din timpul meu, optimizandu-i, dandu-le o sansa, cand altii le dadeau un sut! Intotdeauna cel mai tare m-a ranit sa-i vad pe oamenii pe care ii iubeam irosindu-si viata. M-a ranit sa-i vad cum sufera si nu-i pot ajuta...
Pe de alta parte, fericirea este ceva care nu se atinge niciodata, dar in cautarea ei..merita s'alergi toata viata... si asta m-a ridicat moral si m-a facut sa sper in continuare...

Al tau?