Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.

Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!


miercuri, 13 octombrie 2010

Plicuri deschise niciodata

Limbi de foc
Strans la mijloc
Sange de taur
In trup de graur
Rosu morbid
Intr-un vant arid...

Cred ca n-am sa te mai revad
Cu ochi niciodata;
De dor nu mai pot,
Sunt bandata...
Ca o roza captiva in sticla de clopot
Nimeni nu musca din mine,
Dar clocot.

Pentru ca nu stiu sa mai ies din trecut
Nu pot sa accept ca ce-a fost s-a pierdut
Nu mai tremur, dar gandul si trupu-mi usuc,
In nari nu mai simt decat verde de nuc...

Si te caut haotic, pierdut in multime
Nu te vad, dar te simt ca mai esti pentru mine
Stiu ca nu pot sa te strang intre brate
Dar stiu ca-ti sunt, inca, in ate...

2 comentarii:

Anonim spunea...

Asta e continuarea de la asta : http://little-butterfly-free.blogspot.com/2010/06/varsand-dulceata-peste-trecut-prezent.html . Right ?

Zam Zum spunea...

putini isi dau seama de legatura; indiferent de anonimat, respect, ca eu aproape am uitat:))
totul in univers are o continuitate, cel putin aici...