Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.

Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!


marți, 3 ianuarie 2017

De-aici începe Paradisul

Ejaculez fericire, mă topesc în neștire, sunt unsă cu iubire, mă scald în pornire.
Sunt însetată.
Îmi dai, te rog un pahar și-o hartă? Sau mă rog, măcar o hârtie. Ai cumva și-o pană, mi-aș pune-o la pălărie. Câtă vorbărie.
Jocuri, concepte, concluzii
Mă prăvălesc într-o baie de iluzii?
Nici pe departe, sunt foarte stăpân!
Am hotât ca nimic să nu mai amân.
Stau aici la povești ponosite
Dar sincer, căile mele sunt pecetluite!
Mi s-a întâmplat într-o vară, în Vama Veche
Când cică, și eu ca și alții îmi căutam pereche
Se face că dintr-o dată când să trag din țigară
Mă ia așa o mreajă, de parcă omoară
Mâncându-mi orice vorbă și zdruncinându-mi pieptul
Ba șimt un junghi în sale, ba când unul în dreptul
Și mai că dintr-o dată și fără vorbe multe
S-a stins lumina toată și-n timpan dă să cânte:
-Haida, Bună seara! Bine-ați venit la noi!
Sunteți poftit în taină cu-alai și cu comvoi!
Iubirea și Căldura acum sunt pentru tine,
Căci pe pământuri joase, ai terminat cu bine!

Eu zic:
-Vai, mulțumesc, dar ce onoare, mie?
Vorbiți așa frumos, vai, parcă-i poezie!
Și mă poftiți regește, păi cum, să vă refuz
Oricum, purtări asemeni, nu prea îmi stau în uz.
Dar unde? De-mi permiteți?
Căci e atâta loc, nici nu pricep m-ați luat, așa, un pic ad-hoc.

-Păi cum, domniță, unde? Vă mai întrebați dară?
Păi n-ați vrut dumneavoastră să urcați brusc pe scară?
No, iată, c-ați ajuns! Iar raiul vă primește!
Priviți acum la filmul ce astăzi se sfârșește!

Și băi, să-mi piară coada, de vă vorbesc minciuni,
Câ-ncepe să-mi arate tot felul de minuni!
Cum am picat eu BAC-ul și-am supărat pe tata
Când m-am iubit cu Doru și-apoi i-am trântit poarta
Ce-am gandit eu când eram chiar pitică
Și cum iertam eu domnii, chiar dac-o aveau mică.
Cum m-am schimbat io-n bine când am aflat că mor
Și cum mi-am luat inima-n dinți și-am început să zbor.
Căci trebuie să vă spun, că eu de-un an de zile,
Șimteam eu că așa, băi, parcă nu mai ține!
Și mi-era mie frică că mor fără răgaz
Dar chiar așa din pripă, parcă nu avea haz!

Și zic la moș:

-Măi, uite, e chiar frumos ce-mi spui,
Și aș primi în taină, dar stai, din vina cui?

-Păi, oare mai întrebi? Nu este clar? Sau poate?
Stai linștită, că e frumos și-n moarte.
Nu-i vina nimănui, doar că tu pur și simplu
Tot ce-ai propus să faci, făcut-ai, și-acum venit-a timpul.

-Ce vrei să zici, că eu, mi-am îndeplinit scopul?

-Firește, altfel, încă dădeai pe jos cu mopul.

-Adică de acuma o să trăiesc în rai?

-Desigur!

-S-s-s-sTAI! C-c-c-cum adică? Și nu mă mai întorc?

-La ce? Se pare, c-ai avut chiar noroc!
Iată, ai îndeplinit multe.
Și lumea ce-ai lăsat plecarea o să-ți cânte.

-Dar n-am făcut nimic, sunt doar un trecător.

-Da, ești, dar ai lucrat cu spor!

-No-no-no, tu nu măăăă păcălești!

-Pune-mă l-a încercare și-ai să vezi că greșești!

Eu dau să mă ridic, de unde forță, nu știu
Că tremuram ca varga, inima-mi bătea tare
Mi se zbăteau muschii și plină de sudoare
Am început s-alerg pe plaja umezită.
Da vocea-mi strigă-n cap:

-Hai că ești chiar tâmpită.
Aveai moarte frumoasă, în cort, cu bell-vedere
Și tu alergi să mori pe stradă sau la bere?

Eu zic:
-Atunci, am să m-arunc în mare!

-Vai mie, măi, copilă, să te îneci în sare?

Atunci, eu totalmente deznădăjduită
M-am întors în cort și moartă, dar pornită
Rugat-am pe un domn, ce ședea lândă mine
Să-mi facă un masaj, poate mă simt mai bine!
Și stând așa lungită, pregătită să-ndur
Închis-am ochii-n grabă și-am început să-njur!

-No, bine, vrei să mor?
Zici că am terminat?
Dar țărișoarei ăsteia, cine-i face palat?

-Poftim? Ei, lasă că s-o găsi vreun rege.
Și-oricum, începe lumea să scrie altă lege

-Dar, crezi, cu sinceră tărie
Că altul zmeu ca mine, s-o mai găsi să fie!

-Eh, despre asta, nu știu ce să mai zic
I-adevărat că ai din tacătu un pic
Dar lasă jmecheria, mai bine fă-ți bagaju.
Sună-ți iubiții, pregătește mirajul
Fă ce mai poftești, că mai ai 5 minute,
Apoi te cam așteaptă hârțogăraie multe.

-Pardon, de-mi permiteți, aici n-am terminat!
Și n-am cum să termin, așa. imediat.
Eu vreau să schimb lumea, n-am timp de prostii!
Acum că știu că existi, mai competent voi fi!
Asta-i și culmea, să mor împlinită!
Mai bine luptând sau în zmoală topită!
La fel ca mine, oricum nu poate nimeni s-o facă
Iar dacă n-o schimb, măcar fac o hartă
Pe-nțelesul a oricui are har!
Poate că foc n-o să mor, dar măcar să mor jar!
Dă-mi șansa să îndeplinesc vise mari!
Pari dur tu acum, dar știu că ești mai bun decât pari!
Și poți să-mi dai asta fără să-mi iei ce-am făcut
Crede-mă, ce-i până aici, e un bun început.
Promit să trudesc și să lucrez fără pauză
Părinte, îți jur, am o cauză!

-Deci? Cum? Mă contești?
În cazul ăsta... Ar trebui să mai crești!

Și lumina se stinse. Apoi frigul. Și răsăritul.
Valuri spumegânde, în spate înfinitul.
Înainte drumul, fără legi sau liman
Adie vântul, începe-un nou an.
Începe sfârșitul, încep eu să trăiesc.
Începe începutul la care eu construiesc
Știind unde mă duc. Știind ce-am de făcut
Nu cum, nici unde, dar oricum e mult mai mult decât am avut.
Aici începe schimbarea.
Aici începem noi, viitorul, prezentul și visul
Aici începe de azi, pe pâmânt, Paradisul.

Niciun comentariu: