Beu de dor si pofte

Suntem adolescenti cu totii si toti avem nevoie de iubire si suntem frustrati si loviti si credem ca suntem unici. Toti invatam acum sa iubim si ce inseamna sa nu poti obtine. Toti invatatm ce inseamna refuzul si penibilul si "Esti idiot" sau "Am chef de altul", pentru ca ne jucam noi intre noi fara a lua in seama ca suntem aceeasi pioni care au fost si prietenii, parintii si batranii nostrii.
Sau realizam, dar ignoram.

Cine suntem noi si cine, Dn-zeu, mai gandeste corect azi?
Eu care simt ca nu-mi pasa mereu, dar de fiecare data imi scapa cate-un zambet ironic pe chip?
Tu care cauti linistea in iubire?
Ea care crede ca solutia e sa-ti cauti drumul prin cei ce-l cunosc deja?

Suntem toti adolescenti, copii, novici si oricat de inteligenti, precoce sau maturi vom fi, nu vom reusi niciodata sa intuim jocul sau sa respectam regulile. Niciodata nu vom juca corect, niciodata nu vom gasi solututii; doar cand vom creste si vom afla adevarul, poate v-om sti calea, dar niciodata drumul... nici atunci, decat poate cu pretul de a deveni posaci si plictisiti.

Trece viata pe langa voi - pe langa noi!
Ne rupem, ne autodistrugem progesiv fara a realiza ce importanta e sanatatea, ce importante sunt lucrurile care acum ne sunt parca straine si neinteresante.

ORBI, asta suntem... Orbi ca sa traim, Orbi ca sa iubim, Orbi ca sa cladim... si cu putin noroc, Orbi si cand murim...