Și d-asta îmi și place de tine,
Că te ții al dracu de bine.
Că ești praf de stele conglomerate-ntr-un vis
Ești albastru marin, verde brun și roșu aprins.
Porți pe umeri curaj și patimă,
Nu ți-ar fi rușine, dar nici nu verși nici-o lacrimă.
Mi-ești oglindă și chip dintr-un alt univers,
Ești copil, ești explozibil, mognit și pervers.
Dansezi și respiri suferință
Cu gust amar de plăceri și dorință,
Te crești în puf și-n subtilitate
„Dacă ar fii prinț cu dragon în suflet
Ar fii acela căruia nu-i e teamă să-l poarte
Să-l scoată și să-l jongleze...”
Recunoaște, și ție au început buzele să-ți vibreze!
Fii cuminte, nu te mai grăbi.
Noi ne-am iubit prima dată di-nainte de-a ne vorbi.
Îți ador, pielea, mimica și peștisorul
Dar la mine nu prea ține cu-amorul.
Nu te-aș vrea să te am, ci să te contest
Să-ți arăt că nu ești așa de modest
Pe cât pretinzi, pe cât te crezi, pe cât te dai,
Că de ți-aș pune o sabie-n mână ai fii samurai.
Nu te lăsa, citește, muncește și fă-ți planu
Că între noi fie vorba, avem o grămadă de treabă la anu. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu