Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.

Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!


joi, 11 decembrie 2025

Iubește

 Iubește.


M’am îndrăgostit fără scăpare

Fără leac

Fără sudoare

M’am îndrăgostit bizar

Random, jap, rapid, vulgar

De un mândru armăsar.


M’am îndrăgostit pe drum

Și nici nu pot să spun acum

Cum de fapt s’a întâmplat…

M’am îndrăgostit în trap

Cand eram cumva plecat

Și nici nu mai știu exact 

Dacă mi’a plăcut de el

Sau că era dezbrăcat.


M’am îndrăgostit, credeți’mă, din greșeală

Așa fac eu întotdeauna, de parcă aș avea o boală

M’am îndrăgostit și’acum am fluturi în stomac

M’am îndrăgostit și’am băgat dragostea’n sac

Că nu știu exact dacă nu m’am îndrăgostit de’un pui de drac

Sau de amun ra când era sărac.

Vai ce mă fac, vai ce mă fac.

Dintr’o dată nu mai sunt depresiv și posac.


Dragostea nu e ceva justificat, mereu apare când ești supărat

Și’ți strică parcă orice socoteală de tristețe

Nu mai poate omul să sufere cu tandrețe,

Că hop, apare îndrăgosteala de după copac

M’am îndrăgostit, vai ce mă fac?


M’am îndrăgostit și acum ce să fac

Că nu vreau să’l iau acasă și nici să mi’l bag în pat

M’am îndrăgostit doar așa întâmplător

De piele, de lanț, de non sens, de amor

M’am îndrăgostit de parcă mă uitam la televizor 

Și hop a intrat o reclamă

M’am îndrăgostit pentru că sunt mereu îndrăgostită de dramă.


Dar vai, e complet nepotrivit. Dar vai, aveam altă treabă, zici că’s tâmpit

Dar vai, cum naiba să mă opresc din iubit, când am găsit pe cineva complet nepotrivit?


Hai mă, c’am glumit. 



Și reiau, ca să înțelegi ce vreau să spun. M’am îndrăgostit pentru că dragostea e bună la drum

Și asta nu înseamnă nimic, ne’am mai îndrăgostit fiecare de multe ori înainte

Și ținem foarte bine minte

Că dragostea nu are argumente’n cuvinte. 

Dragostea ne trebuie doar așa

Că așa îi mai trebuie omului câte ceva 

Ca să zică și el că face una alta

Ca să iasă mai bine artă

Ca să ne spună părinții vorba aia cu peștii și baltă

Ca să primim recompense când facem și noi ceva bun

Chiar dacă suntem buni de nimic, îți spun

Nu’ti mai bate capul acum:

Cum vine, stă un pic și trece

Mai bine nu’ti mai bate capul

Ci mai bine petrece

Ca imediat au mai trecut 10

Și parcă n’ai iubit destul

Și parcă n’ai trăit destul

Și parcă n’ai supt-o destul

Și parcă tot ai mai vrea dar ești bătrân și curge carnea pe tine

Așa ca fă bine și iubește cu focul dracului cu foc

Cu tot ce ai cu spor și noroc

Cu vise

Cu patima

Cu delir

Prin abis

Cu ochiul rațiunii îi închis

Cu pieptul deschis

Cu parfum și dichis

Cu tot ce’i de promis

Cu pierzanie și vis

Concis.

Din creștet în coccis.

Convins. 

Că oricum după n’o să mai fi convins de nimic.

Asta până când o iei de la capăt, știi ce zic?


Iubește în pizda matii, n’auzi ce’ti spun? 

Iubește până nu mai suporți, iubește acum!

Iubește dă’o dracu că nu te costă nimic

Ba chiar s’ar putea să te mai îmbogățești un pic. 


Iubește și lasă’mă’n pace că nu’i treaba mea ce faci tu

Sau de cine îți place și de ce, oricând și acu.


(2024)






joi, 4 decembrie 2025

Te astept ca o zăludă

 Te astept ca o zăludă

Sunt supărată și udă

Nu’mi convine nici contextul

Si’mi lipsește și pretextul!


Vântul tare se’ntețește

Mintea toată’mi încrețește

Oare cum s’o dau s’o’ntorc

Ca tu să mă faci să torc?

Si să pară că defapt

Nici măcar nu te’am chemat?


E prea complicat bag seama

Tu te’ocupi cu alte tufe

Întepa’te’ar între coaie

Să te lecuiești de fufe!

miercuri, 3 decembrie 2025

Halat

Mi'e dor de tine' fiecare clipă

De parcă tu nu ești un om, ci o aripă
Care mă l'nalță, mă desfrâie, mă ridică
Care mă face mare ori de câte ori ma simt mică.

Iar când mi'este greu te'aș purta ca pe'un halat
Care să mă cuprindă, iar în el să mă simt ca'ntr'un palat
Cocoloșită între perne pufoase și voaluri de mătase
În care pot să fumez hapsână un patrimoniu de vise frumoase♡

(De prin 2024)

Drame cu P

Mă doare'n sânge

În mine totul plânge
Vibrația mă strânge
Doar vodka mă unge..
Spăla'mi'ar simțirea
Căci vreau s'o alunge
Muta'mi'ar privirea
Că inima'mi frânge.

Tu nu mai porți nimic din ce'i al tău
Nu mai poți.
Eu nu mă mai port ca alte dăți.
Am rămas fără resentimente
Un fel de ping-pong dar fără palete
degeaba
Natura'i statică,
Iubirea noastră scufundată'n marea Atlantică.

De ce ai înecat iubirea?
Pe ce ai dat nemurirea?
Pe ce'ai dat fericirea?
De ce ne'ai risipit simțirea?

Cui i te'ai dat?
Cine mi te'a luat?
De ce ai plecat?
Din lumea'n care erai rege,
Iar eu ți'eram palat?

Ai lăsat patul nostru în drum
Ai dat inima mea pe o gălăgie de scrum...
M'ai vândut la alții ca pe o frunză
Uscată și înrămată'n uleiuri pe'o pânză...

M'ai asociat insistent c'o cicatrice
De parcă sufletul meu a venit să te strice
M'ai pus la zid ca pe'o stricată...
Pe mine care ți'am fost cadou de la soartă...

Pe mine care ți'am fost Crăciun
Și camarad de nădejde la drum
Și ușă deschisă și poartă spre lume
Și mamă și soră și viață, în zilele bune.
Si care te'am spalat cand erai terfelit
Si care te'am iertat când erai ne-simțit
Și care te'am iubit când făceai ce'ți place
Și care când îmi greșeai te'am lăsat în pace.

Pe mine tu m'ai dat la schimb pe'un vis cumpărat la low cost
Pe lângă că ieftin și cusut jalnic, prost
Pe mine care ți'am călacat cămașa și ți'am iubit pe'ndelete întregul
M'ai lăsat pe un câmp fără drum în heblu și ai plecat ca blegul.

(De prin 2024 parcă)



La Focuri de Seară

Doamne

Te iubesc atat de mult...
E ca o apă
Care sapă stânca și o crapă
Și'și face loc în dânsa și'o lucrează
Până când oamenii săruta'n vale apa și o divinizează

Tu cel care ești ca o stâncă de piatră
Și dac'ai fi un arțar ai fi cel mai bun lemn pentru barcă
Și dac'ai fi o peșteră în tine m'aș ascunde
Și'aș dizolva ecoul în mii și mii de unde
Cel care astăzi mă toarnă din carafă
Cel pentru care'n păru'mi îmi prind câte'o garoafă
Cel care luminează și ordinea o știe
Cel ce cu roza'n dinți imploră să mai fie!

O doamne, ce tot ești pentru mine
Te sorb și te ador, bețiv în bucurie
Te vreau și te consum, să te mai umplu'odată
Cel care în femeie m'a transformat din fată.
Cel care fără seamăn, mă zguduie, mă'mbie
Să fac orice, normal, și fără isterie
Cel care mă'ntețește când mă destram în focuri
Și mă adună'n taină când sunt prin alte locuri.

Cel care ntodeauna m'a cântărit haiduc
Și care mi'a cerut ca'n taler să mai urc
Vreo 2-3 niveluri și cine'o știi ce vie
Și care mă ajută să scriu și poezie♡

4 sept 2025