Drame cu P

Mă doare'n sânge

În mine totul plânge
Vibrația mă strânge
Doar vodka mă unge..
Spăla'mi'ar simțirea
Căci vreau s'o alunge
Muta'mi'ar privirea
Că inima'mi frânge.

Tu nu mai porți nimic din ce'i al tău
Nu mai poți.
Eu nu mă mai port ca alte dăți.
Am rămas fără resentimente
Un fel de ping-pong dar fără palete
degeaba
Natura'i statică,
Iubirea noastră scufundată'n marea Atlantică.

De ce ai înecat iubirea?
Pe ce ai dat nemurirea?
Pe ce'ai dat fericirea?
De ce ne'ai risipit simțirea?

Cui i te'ai dat?
Cine mi te'a luat?
De ce ai plecat?
Din lumea'n care erai rege,
Iar eu ți'eram palat?

Ai lăsat patul nostru în drum
Ai dat inima mea pe o gălăgie de scrum...
M'ai vândut la alții ca pe o frunză
Uscată și înrămată'n uleiuri pe'o pânză...

M'ai asociat insistent c'o cicatrice
De parcă sufletul meu a venit să te strice
M'ai pus la zid ca pe'o stricată...
Pe mine care ți'am fost cadou de la soartă...

Pe mine care ți'am fost Crăciun
Și camarad de nădejde la drum
Și ușă deschisă și poartă spre lume
Și mamă și soră și viață, în zilele bune.
Si care te'am spalat cand erai terfelit
Si care te'am iertat când erai ne-simțit
Și care te'am iubit când făceai ce'ți place
Și care când îmi greșeai te'am lăsat în pace.

Pe mine tu m'ai dat la schimb pe'un vis cumpărat la low cost
Pe lângă că ieftin și cusut jalnic, prost
Pe mine care ți'am călacat cămașa și ți'am iubit pe'ndelete întregul
M'ai lăsat pe un câmp fără drum în heblu și ai plecat ca blegul.

(De prin 2024 parcă)