Polenul nu se'mprastie singur

O flota de vorbe, imagini si tinte
Ai trimis sageata - fix in a mea minte.
Si de-ar trebui sa descriu terenul
As avea parerea c-ai intins polenul.

Sunt o floricica cu nevoi de-albine
Stand si reflectand, te-ai lovit de mine.
Tu firav si sprinten, dar cu cosulet
Ai poftit la mine ravasit si cret.

Eu, o pofticioasa, mi-am deschis pistilul
Tu ai profitat de naiv copilul.
Si-ai lasat in mine sa picure viata,
Tu ai vrut sa furi, ai nascut speranta.

Ti-am fagaduit ca singur nu esti,
Tu mi-ai ras in fata "las' ca o sa cresti!"
Dupa ce mi-ai dat idei, idealuri
Ai sarit in sus si-ai zburat in valuri.

Eu raman pe loc si evoluez,
Fac polen cu vise, frunze verzi creez.
Tu duci mai departe gandul meu de floare
O sa mai vezi multe, flori cu suflet mare...

Ai in a ta minte, ins'al meu parfum
Si nu-l vei uita, doar atat iti spun!
Acum fugi departe, multa treaba ai!
Mai treci pe la mine, viata sa imi dai...