Sunt supărată toată.
Sunt mânie, nu fată.
Sunt un fel de șoaptă nerostită
La drum de seară
Când băiatul meu îmi spune că se-nsoară...
Sunt un fel de mămăligă rece
Mâncată cu borș de lobodă
Pe cât de acră, pe-atât de slobodă
Pe cât de murdară, pe-atât de gustoasă
Pe cât de cinstită, pe-atât de frumoasă...
Franjuri din mine, le vântură vântul
Când stau desculță cântă pământul
Dar iarna a venit și e frig de-nghiață gândul
Eu nu am răbdare, îmi cere socoteala sfântul.
Bărbatule, vino în meandre acum
Lasă-te puțin abătut de la drum
Căci mai târziu în drumul tău
Fiecare prunc îți va fi erou
Fiecare vorbă bună
Înger păzitor
Fiecare fată sincer iubită
Încă o zi cu spor.
Din mine iese cu fiecare secundă în plus
Un copil pe care ar fi trebuit să îl am și s-a dus
Anii trec, nu vreau s-aștept până tinerețea mea a apus
Privește, m-am scăldat în râu și buzele cu cireșe le-am uns.
Nu te speria, luptă curajos!
Doar nu par un dușman așa fioros...
Hârjoana din fundul curții
Și băuta la cișmea
Dimineața-n păpușoi
Și pe urmă la cafea...
Toate de-ai fi ascultat
Tot spre asta au strigat.
Numa tu, sociolog
Pregătit cu-ntreg prolog
I-ai zis minții ce striga
„Sunt stăpân pe pula mea!”
Și-ai mai umflat o bășică...
Sau mă rog, vreo farmacistă
Piloasă ca o junkistă
Care cu-amabilitate
Ți-a mai șters din gând o noapte...
Eu,femeia, comformistă
Stau și bocet în batistă
Că cumva bărbatu meu
E un pic cam derbedeu
Și nu știu ce să mai fac.
Nici la tata nu-mi mai viu..
Unde să gătesc, să fiu?
Sper cumva să înțelegi...
Lumea asta are legi...
Cea mai sacră și mai sfânt
De-i corect interpretată
S-ar putea să fie dreaptă.
Dar aici e probă foc
Pe curaj sau pe noroc.
Ai fii tu stăpân pe tine
Dacă te-ai lua cu mine?
Un comentariu:
Am înțeles mereu, de unde îndoiala? Ai fii, tu, pentru mine dacă m-aș lua cu tine? Acasă gătesc doar eu, ma bucur singur. Vreau sa (te) învăț sa fac(em) blat de iubire cu straturi de prezent, trecut și viitor, cu sirop dulce de "acum" și glazura de fior cald și rece. Nu la cuptor. La suflet.De jos în sus. Dacă sus e jos, eu vreau mai jos. Atât de jos incat am ajuns pe partea de unde vad atât de sus incat ma uit zâmbind la lumina ta. Daca îmi dai, mâna ta, ne vom învârti atât de tare de jos in sus si de sus in jos pana "sus și jos" va deveni "noi". Asa e tortul la suflet. Când avem "sus și jos" al nostru, prezentul ne aparține în etern. Iar lumina asta, încălzește, nu orbește. Acasă inseamna acolo unde lucrurile care fac sens nu își cauta sensul. Dezlegata esti, te mai întorci? S.a pus praful prin împărăție de cand n.ai mai călcat pe acasă, hai sa ștergem stelele ca ne prinde Crăciunul cu treaba nefăcuta, ntzntz.
Trimiteți un comentariu