Viteză

 Nu am mai spus asta, desi am gândit’o

De ce ești tu proastă, nefericito?

De ce ești tu oarbă, nesuferito?

De ce esti hapsână,  nestăvilito?

Într’o lume lipsită de certitudine

Unde raționamentul nu mai are nicio latitudine

Unde sărăcia îmbogățește prostia

Și școala premiază agonia fără rezultat

În România viermii și’au făcut în instituții de stat palat

Dar în bordeluri lumea are plătite taxele la zii

Iar morții votează mai ceva ca cei vii

Unde mașinile merg cu lumină solară care poluează mai tare ca benzina

Unde consumul de apă a ajuns la același preț cu motorina

Unde curierii știu mai bine adresa ta ca rudele

Unde serviciile par să audă mai puțin ca surdele

Unde parlamentarii văd cu ochelarii greșiți

Unde cei cinstiți sunt gherliți

Unde cei rezonabili sunt considerați nesimțiți, 

Unde controalele nu sunt făcute pentru bandiți

Și unde chimicala e ingredientul de bază în hrană

Au ajuns să cânte curvele’n strană, mbrăcate’n sutană.

Că curvele adevărate adicătelea alea care’și vând trupul 

Sunt agajate legal să mângâie lupul

Și copii cerșesc atenție, da le’o ia toată telefonul

Părintele disperat să’și găsească locul

Reabilitează din banii de economii blocul

și bagă banii la pensii private și face’mprumut

Da întretimp vine criza și îi ia și ce n’a avut.

Dar nu’i nimic că domnul nostru prim ministru veghează

Din avionul privat care decolează

Pe bani puțini, spre o lume mai bună…

Ce rost are să stea el aici în furtună

Unde judecata se face de că nu tre cei care ar merita judecați

Iar cei vinovați scapă datorită celor infiltrați

Și cei cinstiți sunt primii umiliți

Ca să le iasă din minte că sunt în vreun fel diferiți.

Aici, în țara cumpenei între civilizații

Unde s’au refugiat toți magnații

Unde cei muncitori sunt trimiși la căpșuni

Ori să fure merinde de pe la alți stăpâni

Și unde fetele sunt traficate ca să nu existe riscul de’a se implica în politică

Ori să fie inhibată vocea feminină care încurajează la critică

Aici unde mama e bine să fie bătută

Ori altfel să’și crească plozii singură ca ultima tută

Unde copilu dacă’și alege orice altă meserie 

Decât medic, magistrat sau absolvent de economie

Va muri în sărăcie, că la ce bună artă, gastronomie sau infrastructură

Astea sunt fițe și indoctrinări ale sistemului paralel de cultură

Care oricum mănâncă cei mai mulți bani

Și nu dă rezultate nici după 2025 de ani.

Glumesc.

M’am născut într’o țară frumoasă și istorică

Cu personaje renumite în cultura canonică

M’am născut într’o țară păgână

Unde pământul e sfânt și apa e bună

Unde omul muncește nu pentru bani, ci pentru comunitate

Unde când punem mână de la mână  avem de toate

Unde soarele crește hrana și coace merinde

Și iubim fără margini natura care ne simte.

Unde din lemn iese foc, dar se construiește și’o casă

Unde e loc întotdeauna pentru încă o gură la masă

Unde facem vin și compot și turtă de julfă

Unde albinele polenizează fiecare tufă

Și furnicile pun preț pe fiecare firmitură/grăunte

Eu m’am născut într’o țară armură/cu munte.

M’am născut într’o țară cu mare

M’am născut într’o țară cu aur, proverbe și sare.

M’am născut într’o țară nebună

Cu cobză, caval, cu tilincă și strună.

M’am născut într’o țară bună.

Cu bucium și zbucium și sânge roșu

Clocotind a viață. 

M’am născut într’o țară care crede în schimbarea la față.

Ce lume ciudată. 

Oamenii spun că nu mai e ca altă dată… dar oare ei văd și câtă omenie se ascunde în această gospodărie?

Cât de mulți își rup cârca, trag și fac

Ca să’i apere pe cei care plâng și tac?

Oare ei văd pe cei care muncesc fără pauză

Ca să nu moară și mai mulți dintr’o necunoscută cauză?

Oare ei știu câți părinți cresc copii și care nu sunt ai lor

Și câți muncesc ca azi să mai fim un popor si nu doar o istorie amintită razant/trecător în viitor?

Oare eu știu? Cât au muncit părinții mei ca eu azi să am o casă?

Și cât de mulți au mai muncit ca să existe o cortina care poate fi trasă?

Și cât de mult mai are încă Dumnezeu să ne ofere? 

Oare mai stim să recunoaștem o nemărginită avere? 

(Aprilie-Mai 2025)