-Deschide-ti aripile si zboara,
fiinta a mea inferioara
pluteste prin briza si scutura zarea
caci sunetul marii e mult mai alb ca ninsoarea...
-Am colbul in plete si sunteu-n vant
Am doar un loc sigur aici pe pamant
Si-acela nu-i aici, cu tine nu e sigur
I-Un loc unde adesea,tot simti miros de regur
-Vrand sa te las sa pleci din ghiarele-miclestate
Degeaba fugi acum cu bratele-n armate
Caci firea si natura cand se-ntrec amandoua
N-ai vrea sa sti copila, cum e sa mai si ploua
Caci furiia de graur a unui leu invins
E ca o razbunare putin cam greu de-atins
O raza de speranta un zambet de putere
Un geamt pasional si-o clipa de tacere...
Copila-mi porti in pantec a mea odrazla vie
De vei fugii acuma vei pierde-o bucurie
Vei sangera pe pietre si vei striga la porti
Nu te va primii nimeni sa cresti un plod cu colti...
Esti blonda si naiva, frumoasa si parsiva
Dar nu-ti va face nimeni o slujba de molitva
Pot cel mult sa te iert si sa te chem n-apoi
Sa fim din nou-ipreuna doar noi, noi amandoi
-Tu nu-ntelegi fiinta, esti doar un monstru rece
Cand te sarut pe tine...Orice dorinta-mi trece
Slinos si fara scrupule eu te urasc "Femine"
Esti doar o creatura ce minte foarte bine
Acest copil mi-e drag, mi-e drag cum mi-o felina
Se-alinta si se joaca... dar vreau sa-i dau lumina
Iar printre gratii, iata lumina nu patrunde
Sa-l duc cuiva in lume nu am nici cui nici unde...
Eu te iubesc pe tine...si-aici tre sa traiesc
Dar el are o soarta si nu pot s-o opresc
El va schimba natura...si sunetul durerii
El va distruge raul... si va da glas tacerii...
- Femeie, nu-ntelegi ca e copilul nostru!!?!?!
Oricat as incerca, nu pot sa fac pe prostu
O zana nu apare cu burta pan' la gura
De cat daca iubeste sau daca e nebuna
Si cum de'aicea doar scorpiile scapa...
Te-ntreb iubita Zendo, ai aripi fara pata?
Esti pura ca'nainte cand te-au adus aicea
Sau doar astepti momentul sa-ti folosesti alicea?
Eu am riscat cu tine o viata-n inchisoare
Si n-am de gand acuma, sa traiesc o oroare
Ma dor oasele toate cand ma gandesc, de fug...
Pe tine si copilul te vor arde pe rug...
Dar pentru tine Zendo mai risc inca o data
Mi-esti draga tu copilo esti doar o scumpa fata
Iti las tie in mana balanta cu-a mea viata
Nu ma ascund in ubmre, dam cartile pe fata...
- Tu inger cu aripi pierdute,
Predate si fa nefacute
Suspina si spune-mi din nou
De ce nimic nu e nou?
Avem o speranta copuna, avem un geamat tacut
Avem amandoi doar vointa, insa traim in trecut
(si cum se cearta-n biroul cu cartile vechi
nu se gandesc niciunu, ca filelele-au urechi)
(si lacrimi se preling prin blana lui de monstru
si praful se asterne si-l face mai sihastru
Caci demonita juna cu ochii ce-i sticlesc
Il face sa se imbete cu un orgasm prostesc
Caci ea suav l-atzatza si il excita lin
E un animal simplu, ea are-un corp divin
Si cand pe spate-i puse palma ei rece,mare
In minte-i rasarise o stare de oroare...
Se-ntoarse brusc,rapid si o trantii pe masa
Deabea atunci vazuse cat este de frumoasa!!!
Si-i sfasie camasa si-i zmulse doua pene
Traira 5 minute dorind sa fie eterne...
Si ea geamea,tipa de rasuna ecoul...
Traia adanc placerea,i se pata garoul
Si sanii ei rotunzi, nicicand atinsi de soare
Trairi de sentimente...trairi deloc amare...
Dar cand peretele puternic de usa fi lovit
Si 5 tragace negre spre ei s-au atintit
Felin o zmulse pe printesa si-o azvarlii prin geam
Iar cioburii mii si mii tasnira ca prin van...
Si in zadar au fost pistoalele-narmate...
Caci n-au putut orpii ce-avea prioritat
Iubirea interzisa a unei fiinte brute
Cu dragalasa fata a unei zane mute...
*
Si zile au trecut, si zenda nu mai vine
Felin tacut si singur privea peste coline
Caci dragostea carnala ce ii strabate trupul
Trezea o pasiune ce poat'ntrece vantul...
Si remuscari adanci il framantau pe bietul
N-avea de unde sti dak'a nascut puietul
Si daca da, pai unde si cum au traversat
Cei doi padurea neagra, taramu-ntunecat...
Dar intr-un cap de tara, o margine de sat
Statea pe iarba rece, un pici pe jos culcat
Si'avea'ntro mana-o lama si'n cealalta-o coroana
Avea speranta'n ganduri si la picior o rana...
Atunci venii'a lui mama si'l ridica de jos
-Tu rod al fericirii, de ce esti tu capos?
Mai ai de asteptat poate un an sau doi
Pana ce vei putea sa zbori si peste vai
Atunci copilul rase, se ridica'n picioare
- Daca nu plec acum... poate ca tati moare...
Si chiar asa era... Femin imbatranea...
Iar speranta din suflet, de mult n-o mai avea...
Atunci copilul fraged de 7 anisori
Isi lua boceaua'n spate si-o lua catre carari
Iar mama'ndurerata, privea fara putere
La plodul ce pleca si'o parasea'n tacere...
*
De'atunci ani'au trecut si intr-o dimineata...
Intr-un jegos tinut... Unde era cam ceata...
Unde tot e pustiu, si totul e de ghiata...
Se auzii fosnind... parca ceva'prinde viata.
Si-atunci de jos se ridica urland,
Proptindu-si piciorul puternic in pamant
Un inger blond cu aripi negre...
Cu lacrimi de sange si buzele ferme...
Avea ochii verzi si profunzi,
Printre genele-i dese puteai sa te-ascunzi...
Si parca din ei izvora
Intreaga natura, puterea...
Suntem una, dar defapt sunt multe:) Suntem zeitze și suntem culte... De nu ne credeți, cu noi stați o zi Vă veți Zenifica, cât ați clipi!
Să mă scuzați, eu nu mai pot să tac.
Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac.
Între noi fie vorba, m-am cam săturat
În loc să-mi fac viața, dupa voi să fac curat.
Sunteți chiori sau ce naiba se-ntamplă cu voi?
Vă vreți salvați, dar vă pișați pe eroi!
Oamenii tineri nu sunt groapa ta de gunoi.
Mai bine fă pași și dă-ne speranța-napoi!
-
E simplu ca Bună Ziua Să ne hă-hă-im Fără să ne fie clar Despre ce vorbim Nu mai e nimic de râs În a noastră Ro-Mânie De c...
-
S ă mă scuzați, eu nu mai pot să tac. Am atâtea lucruri de zis și si mai multe să fac. Între noi fie vorba, m-am cam săturat În loc s...
-
Ma uitam in ochiul tau Si vedeam pierdut in el O paleta de culori, O hartie si-un condei. Joaca ce se-ascunde-n spate, Nebunia dintr-...
joi, 16 aprilie 2009
miercuri, 4 februarie 2009
Si unde ajungi?!?!
Alerg de nebuna pe strazi...Tip la vecini,culeg maracini.Citesc etichete,ma joc cu brichete.Fac poze si-am sa-mi deschid un cacat,unde toti mari artistii sa poata sta'n cap.Port vesta si-arat k o cocalara,Nu-mi pasa ce ziceti!!! Frigul ma omoara...In baie ma-nchid k sa zbier, tot cine m-aude, e un biet cuier.Privesc inprejur si clipesc mahmur, peretii-mi se strang de jur imprejur. Si clanta-mi vorbeste cu glas domol, urc scarile avand trupul gol...De glezna m'apuka un demon grotesc,degeaba m-opun, nu mai pot sa m-opresc. Acum iti vorbesc de pe jos, genunchiul s-a rupt,crek tre'be sa-l cos..Si nici in ac ata n-o nimeresc, creioanelor bazme le povestesc. Si-un fir de par este in bec,ma chinui sa-l scot,sunt un mester perfect! Inc-o dushk pe gat si sunt mat, Fratie, sa ma duca cnv draq'n pat!
joi, 11 decembrie 2008
Ce insemn eu pentru tine...
Eu sunt un atom pe langa miliarde care te inconjoara... Parerea mea e teoretic Neinsemnata...Fara un strop de culoare. Cuvintele sunt aruncate sau nu din buzunarul sufletului; si sunt inprastiate pe portativul creierului tau, creeind o coloana sonora, buna sau proasta,placuta sau iritanta, care iti va ramane sau nu intiparita pe veci in minte...Fiecare privire, fiecare gest... iti schimba viata. Pentru ca fara sa-ti da-i seama ma privesti pentru un moment cu alti ochi...imi dai o sansa sa ma afirm in viata ta, si daca reusesc,voi devenii acel atom din miliarde...care pentru o fractiune de viata,iti va schimba cursul ratiunii si al inimii...
O data remarcat de prizele creierului tau...voi fi capabil sa relansez reflexe conditionate saw neconditonate...provocandu-ti lacrimi,un zambet pe buze sau vesnica endorfina ce-ti va pulsa in vene.Voi fi un inger... voi fi o floare care va incolti din inima tah...si va sparge stratul neatins pana acum de dor si suferinta... voi inflorii si iti voi umple de parfum primevaratec intreg cormpul... iti voi crea furnicaturi in talpi si fluturi in stomac... si cand te vei astepta mai putin... ma voi zmulge din locul unde m-am creat...lasand-u-mi radacinile sa-ti inpaienjeneask sufletul...dinou singur...insa de data aceasta crapat de-o suferinta mai apasatoare ca moartea...
O data remarcat de prizele creierului tau...voi fi capabil sa relansez reflexe conditionate saw neconditonate...provocandu-ti lacrimi,un zambet pe buze sau vesnica endorfina ce-ti va pulsa in vene.Voi fi un inger... voi fi o floare care va incolti din inima tah...si va sparge stratul neatins pana acum de dor si suferinta... voi inflorii si iti voi umple de parfum primevaratec intreg cormpul... iti voi crea furnicaturi in talpi si fluturi in stomac... si cand te vei astepta mai putin... ma voi zmulge din locul unde m-am creat...lasand-u-mi radacinile sa-ti inpaienjeneask sufletul...dinou singur...insa de data aceasta crapat de-o suferinta mai apasatoare ca moartea...
marți, 2 decembrie 2008
Sentimente intense...
Uneori scriu lucruri pe care nu le simt, dar simt ca trebuie sa le scriu... asta nu inseamna, insa, ca nu simt ceea ce scriu... ba din contra...cu fiecare cuvant pe care-l tastez...in mine se nashte un nou sentiment...
miercuri, 26 noiembrie 2008
De ce?...
Privesc inainte... ma tem de cuvinte...
Privesc inapoi ... mi-e teama de noi...
Privesc spre apus... regret ce am spus...
Privesc spre o floare...mi-e frik de zare...
Mi-e teama de lacrimile pe care le-am varsat,
De cantecele pe care le-am cantat,
De prietenii pe care i-am tradat,
De zambetele pe care le-am afisat...
Mi-e frica de oamenii pe care o sa-i intalnesc,
De copiii pe care o sa-i privesc,
De lucrurile pe care o sa le spun,
De tigara ce-o sa se transforme-n scrum...
Mi-e frica de dragostea pe care-am purtat-o,
De fata pe care am sarutat-o,
De baiatul pe care l-am urat,
De sufletul de mi-am omorat...
Mi-e frica de cer,
Mi-e frica de ger,
Mi-e frica de viata,
Mi-e frica de-o ata...
Mi-e frica de tot,
Mi-e frica sa-not,
Mi-e frica de sange,
Mi-e frica cand plange...
Mi-e frica de noi,
Mi-e dor de-amandoi,
Mi-e frica sa ranesc,
Mi-e dor sa iubesc...
Si astfel slabit si mahnit...
Ma-ntorc la trupu0mi deloc fericit...
Ma-ntorc si mi-e frica dinou sa privesc...
La altii ce tot fals zambesc...
Privesc inapoi ... mi-e teama de noi...
Privesc spre apus... regret ce am spus...
Privesc spre o floare...mi-e frik de zare...
Mi-e teama de lacrimile pe care le-am varsat,
De cantecele pe care le-am cantat,
De prietenii pe care i-am tradat,
De zambetele pe care le-am afisat...
Mi-e frica de oamenii pe care o sa-i intalnesc,
De copiii pe care o sa-i privesc,
De lucrurile pe care o sa le spun,
De tigara ce-o sa se transforme-n scrum...
Mi-e frica de dragostea pe care-am purtat-o,
De fata pe care am sarutat-o,
De baiatul pe care l-am urat,
De sufletul de mi-am omorat...
Mi-e frica de cer,
Mi-e frica de ger,
Mi-e frica de viata,
Mi-e frica de-o ata...
Mi-e frica de tot,
Mi-e frica sa-not,
Mi-e frica de sange,
Mi-e frica cand plange...
Mi-e frica de noi,
Mi-e dor de-amandoi,
Mi-e frica sa ranesc,
Mi-e dor sa iubesc...
Si astfel slabit si mahnit...
Ma-ntorc la trupu0mi deloc fericit...
Ma-ntorc si mi-e frica dinou sa privesc...
La altii ce tot fals zambesc...
vineri, 14 noiembrie 2008
Afara va ploua..
Simt cum sangele-mi pulseaza in vene de 50 de ori mai repede...creierul mi se zbate si capul imi bubuie... Ochii-mi transforma realitatea intr-o lume plina de ceata, si parca vantul ma impinge cu putere de la spate.
O lacrima mi se prelinge pe obrazul palid, in timp ce sufletul mi se descompune in mii si mii de particule unicelulare. Parul imi danseaza in toate directiile acoperindu-mi din cand in cand fata,iar cerceii lungi ma gadila usor pe gatul gol...
Cu fiecare pas pe care-l fac, simt cum picioarele mi se afunda din ce in ce mai mult in lava incinsa...
Mainile-mi arse de vant le am ascunse in buzunarele adanci ale paltonului plin de praf de care-l port...
Dintr-o data... inchid ochii si incep sa aud marea...incet-incet simt nisipul sub talpi si zaresc o meduza moarta pe plaja si un pescarus croncanind deasupra valurilor inspumate... E pustiu! Doar eu si micul univers unde mi-e sufletul mereu...
M-asez incet pe malul marii si incep sa fredonez un cantec vechi...
O lacrima mi se prelinge pe obrazul palid, in timp ce sufletul mi se descompune in mii si mii de particule unicelulare. Parul imi danseaza in toate directiile acoperindu-mi din cand in cand fata,iar cerceii lungi ma gadila usor pe gatul gol...
Cu fiecare pas pe care-l fac, simt cum picioarele mi se afunda din ce in ce mai mult in lava incinsa...
Mainile-mi arse de vant le am ascunse in buzunarele adanci ale paltonului plin de praf de care-l port...
Dintr-o data... inchid ochii si incep sa aud marea...incet-incet simt nisipul sub talpi si zaresc o meduza moarta pe plaja si un pescarus croncanind deasupra valurilor inspumate... E pustiu! Doar eu si micul univers unde mi-e sufletul mereu...
M-asez incet pe malul marii si incep sa fredonez un cantec vechi...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)